Date fizico-geografice

Relief

Din punct de vedere geomorfologic, comuna Pâncești este așezată în Podișul Central Moldovenesc, respectiv cursul superior al Bârladului.
Pe teritoriul comunei se întâlnesc culmi prelungi cu înălțimi de peste 400 m, în partea nordică (cum ar fi Boiștea) și de 350 m în partea sudică (Dealul Ciurea). Formele de relief specifice zonei sunt versanții abrupți cu pante accentuate, datorate în special proceselor de modelare ale agenților naturali. Relieful se remarcă prin tipuri specifice Podișului Moldovenesc și anume: platoul stratural Pâncești - Holm - Ciurea.
Majoritatea versanților sunt afectați de diferite grade de acțiune erozivă a torenților.
Baza versanților deluviali este flancată de mari glacisuri de natură mixtă, care sunt bune pentru agricultură și pe care s-au amplasat și dezvoltat satele.


Suprafața comunei Pâncești este de 3744 ha din care:

  • vatra comunei (intravilan) 1813 ha, din care:

o suprafața construită: 139 ha
o teren arabil: 1674 ha

 

  • moșia comunei 1925 ha, din care: 

o păduri: 880 ha
o pășuni: 878 ha
o fânețe: 27 ha
o livezi și pepiniere pomicole: 106 ha
o vii : 34 ha.

 

Localitățile din comună sunt sate specifice zonei de deal, cu caracter răsfirat în lungul apelor și drumurilor cu tendința spre satul adunat în centru comunei și risipit înspre amonte, ceea ce va ridica costurile de extindere a rețelelor de utilități.


Flora și fauna

Vegetația este condiționată de poziția în latitudine a comunei, condițiile climaterice, relief (care determină etajarea vegetației), la care se adaugă alte condiționari locale (caracteristicile rețelei hidrografice, tipul de sol, substratul geologic, activități economice). O extindere mare o are vegetația ierboasă, favorabilă creșterii animalelor.

Fauna este condiționată de vegetație, care îi asigură hrana și adăpost. Aceasta este reprezentată de carnivore, ierbivore, mamifere, păsări caracteristice zonelor de deal și podiș.

 

Climat

Climatul este temperat-continental încadrat în "ținutul climatic al dealurilor înalte".
Iernile sunt geroase iar verile răcoroase. Temperatura medie anuală este de 8,7 grade C, cu o minimă în luna ianuarie de - 5,2 grade C și o maximă în luna iulie de 19, 7 grade C. Cea mai ridicată temperatură a fost de 36, 4 grade C, iar cea mai scăzută - 32, 7 grade C. Numărul zilelor de vară este scăzut la 69 iar al zilelor tropicale 9.
Precipitațiile cad tot timpul anului cu două ușoare maxime (începutul verii și al iernii), media anuală este de 556,2 mm. Maximul lunar de precipitații cad în lunile de primăvară.

În mod frecvent se produce fenomenul de grindină. Vântul dominant este N - S.

În timpul verii precipitațiile au deseori caracter torențial, provocând creșterea rapidă a debitului pâraielor ce traversează teritoriul comunei.

Vegetația activă a culturilor agricole începe în a doua decadă a lunii aprilie.

Covorul vegetal și mai ales suprafețele împădurite amplifică mozaicul pe care îl alcătuiesc microclimatele în dispunerea lor.

 

Rețeaua hidrografică

Teritoriul comunei aparține bazinului hidrografic al râului Bârlad. Apele de suprafață din zonă sunt reprezentate de cele trei izvoare ale Bârladului: Săcăleni, Râs și Fundătura, cu afluenții lor care acoperă teritoriul comunei cu albii în toate satele.

Regimul de scurgere al apelor se caracterizează printr-un maxim în lunile aprilie - mai, minima înregistrându-se la sfârșitul verii și începutul toamnei. Primăvara când se suprapune perioada de ploi cu cea a topirii zăpezilor se produc inundații afectând zonele adiacente albiei majore a râului Bârlad.

Rețeaua hidrografică este bogată și se caracterizează prin printr-o alimentare intensă a râurilor, prin predominarea apelor mari de primăvară și viituri frecvente vara și toamna, regimul hidrografic având în general un caracter echilibrat.

Nu se poate vorbi de un potențial hidroenergetic al rețelei hidrografice din comună, favorabil irigațiilor sau pescuitului. Rețeaua hidrografică care însumează 14 hectare din suprafața comunei, asigură doar alimentarea cu apă a populației sau realizarea unor mici iazuri în scopuri agricole.

 

Solurile și subsolul

Din punct de vedere geomorfologic, o pondere importantă o dețin solurile argiloaluvionale, respectiv solurile brune-podzolice și solurile cenușii urmate de solurile neolitice și cernoziomuri. Se disting următoarele tipuri de soluri podzolice:

  • brun podzolit - argilo-iluvial
  • brun podzolit - predoghizat argilo-iluvial
  • brun podzolit - molic argilo-iluvial. 

Cantitatea de humus este redusă rezultând și o productivitate redusă. Se practică îndeosebi cultura grâului, porumbului, sfeclei de zahăr, viței de vie și a pomilor fructiferi.

Solul privit ca învelișul geografic care reflectă în mod intim acțiunea tuturor celorlalți factori ai mediului natural, reprezintă un spațiu de locuit din vremuri străvechi, una din principalele bogății puse la dispoziție de natură. Frecventa folosire de către populație în agricultură a introdus pe parcursul timpului noi aspecte, care i-au mărit sau nu productivitatea.

Înapoi