Prezentare generală

Comuna Pâncești este situată în partea de est a județului Neamț, în Podișul Central Moldovenesc, pe cursul superior al Bârladului. Comuna are o poziție aparte în cadrul județului datorită proximității geografice cu județele Iași și Vaslui, în partea de est.


Comuna Pâncești are următoarele vecinătăți:

  • la nord: comunele Stănița și Gâdinți
  • la est: comuna Dagâța (județul Iasi) și comuna Băcești (județul Vaslui)
  • la vest: comunele Gâdinți și Poienari
  • la sud: comunele Bozieni și Poienari.

 

Comuna are în componență satele: Pâncești - resedință de comună, Ciurea, Holm, Tălpălăi, Patricheni și trei cătune foarte mici: Zimbru, Olaru și Hudești.

 

Zona este intens populată (fapt caracteristic reliefului de terasă, favorabil dezvoltării așezărilor omenești) și acest fapt este de interes în sensul că mai multe localități din comune diferite își pot construi rețele comune de apă, gaz, canalizare, colectarea deșeurilor, etc. ceea ce ar duce la eficiența sporită și reducerea costurilor. Rămâne de văzut dacă vor putea fi construite în comun aceste rețele.

 

Comuna este legată de orașele Roman și Vaslui prin drumul național DN 15 D care traversează pe direcția NV - SE satul Poienari. Localitatea este racordată la acest drum național prin drumul comunal DC 66.
Alte căi de comunicație care fac legătura între satele comunei Pâncești și comuna Poienari sunt: DC 78 A Poienari - Pâncești care se desprinde din DN 154 și traversează satele Pâncești, Tălpălăi și Patricheni; DC 69 si DC 70 - bifurcații ale drumului comunal DC 78 A care traversează satele Tălpălăi și Patricheni.

 

Din punct de vedere socio-economic comuna Pâncești este o comunitate rurală tipică pentru zona de deal, situată între comunele montane (cu un anumit grad de bunăstare, absența cooperativizării, agricultura pe scară restrânsă etc.) și comunele din estul județului (cu un grad ridicat de sărăcie, soluri sărace, populație ocupată numai în agricultura de subzistență etc.). Astfel majoritatea populației trăiește din agricultura de subzistență și din creșterea animalelor, o pondere redusă din populația activă având venituri din slujbe. Acest fapt a dus la formarea unei pături de populație săracă, ce necesită asistența statului. Activitatea
industrială este aproape inexistentă pe raza comunei.

Înapoi